Primarul municipiului Braşov, Allen Coliban, a declarat, luni, că anul 2024 este unul dintre cei mai dificili din ultimele decenii din punct de vedere bugetar, din cauza reducerii sumelor pe care administraţiile locale ar trebui să le primească de la bugetul de stat, astfel că nu este momentul pentru acordarea de gratuităţi pentru diferite categorii sociale.
„Suntem într-un an bugetar dificil. Pe de parte, avem o reducere a veniturilor de la bugetul de stat, nu doar la nivel de sume prognozate, ci inclusiv un deficit faţă de cât am încasat anul trecut, iar asta înseamnă că va trebui să compensăm într-un fel, în mod normal, ar trebui să tăiem cheltuieli la foarte multe capitole. Pe de altă parte, avem şantiere în execuţie, proiecte care au ajuns la maturitate şi, totodată, cofinanţări pe proiectele cu finanţare europeană. Este, probabil, cel mai complex an din punct de vedere bugetar din ultimele decenii şi va trebui să fim foarte precauţi. Este şi mesajul cu care mă voi prezenta în faţa Consiliului Local – nu este momentul să venim cu vouchere şi foarte multe gratuităţi pentru tot felul de categorii, avem nevoie de un buget echilibrat”, a declarat primarul Braşovului, cu prilejul prezentării proiectului de buget.
Acesta a explicat că, anul acesta, municipiul Braşov primeşte cu 67 de milioane de lei mai puţin de la bugetul de stat comparativ cu anul trecut, iar suma este cu 170 de milioane de lei mai redusă raportat la prognozele bugetare.
„Ne lipsesc aproximativ 67 de milioane comparativ cu suma de care am dispus anul trecut şi aproximativ 170 de milioane dacă ne raportăm la cum a fost construit bugetul de stat, respectiv acea prognoză de creştere de 15,5 %. (…) Diferenţa de 170 de milioane e una semnificativă, e o problemă cu care se confruntă toate autorităţile locale în acest an şi o particularitate a ultimilor ani, adică nu toate sumele care sunt colectate la bugetul de stat şi care până acum erau transferate la autorităţile locale vor fi transferate”, a explicat edilul braşovean.
Conform acestuia, măsurile legislative luate de către Guvern anul trecut au avut o influenţă negativă inclusiv asupra execuţiei bugetare.
Coliban a arătat că, dacă pe 2019 (anul de dinainte ca el să preia mandatul de primar – n.r.), Braşovul avea un excedent de aproape 300 milioane de lei, acesta a scăzut gradual până la aproape jumătate din această sumă în 2022, la 158 milioane de lei.
Conform edilului, în 2023 a fost o situaţie diferită, excedentul crescând din nou, la 256,8 milioane, deoarece nu s-au plătit facturi. „Guvernul nu ne-a lăsat să cheltuim bani în ultimele trei luni”, „generându-se astfel un excedent fals, care să acopere deficitul bugetar”, a adăugat primarul Coliban, care a dat, însă, asigurări că acest excedent se va transforma în „buget pentru investiţii” în acest an.
Nu în ultimul rând, primarul Braşovului a menţionat că, din suma totală prevăzută în proiectul de buget pe anul în curs, la capitolul venituri lipsesc „câteva zeci de milioane de lei” reprezentând finanţarea per elev care urmează să fie primită de la Ministerul Educaţiei.
Potrivit proiectului prezentat, Braşovul urmează să aibă în acest an un buget de 1,84 miliarde de lei, în creştere faţă de cel de anul trecut, de 1,65 miliarde de lei. Bazat pe cheltuielile prognozate în această sumă şi veniturile estimate – în cuantum de 1,56 miliarde de lei – bugetul pe acest an prevede un deficit de aproape 300 de milioane de lei (296 milioane).
Spre deosebire de anul trecut, când bugetul pentru cheltuielile de funcţionare şi cel pentru dezvoltare erau sensibil egale, anul acesta, pentru capitolul dezvoltare sunt alocaţi puţin peste 700 de milioane de lei din totalul de 1,8 miliarde.
Capitolul bugetar cu cele mai consistente alocări este cel de „transporturi” – 474,19 milioane de lei, în care figurează inclusiv reparaţiile de străzi, urmat de capitolul „locuinţe, servicii şi dezvoltare publică”, cu o alocare de 283,52 milioane de lei, care include proiecte precum construcţia de locuinţe pentru tineri, dar şi eficientizarea energetică a clădirilor şi realizarea parcului fotovoltaic – proiecte cu finanţare prin PNRR.
Printre proiectele mari, majoritatea demarate în anii anteriori, şi care vor intra în execuţie, unele urmând să fie finalizate anul acesta, fiind alocate fonduri în acest scop, se numără sania de vară din Poiana Braşov – care ar urma să fie finalizată până la sfârşitul verii, pasajul Avantgarden – unde se va deschide şantierul, monumentul lui Corneliu Babeş, eroul anticomunist, dar şi reabilitarea unor obiective turistice importante ale oraşului – Strada Sforii şi Poarta Şchei, precum şi Cetăţuia – unde se vor efectua lucrările de punere în siguranţă, pentru a putea fi redată publicului în acest an.
Totodată, în bugetul pe anul acesta este cuprinsă cofinanţări pentru proiectul campusului pentru învăţământ dual – 42 milioane de lei, dar sunt incluse, la capitolul sănătate, şi cele două două spitale de pneumoftiziologie şi boli infecţioase, respectiv cel regional, proiecte pentru care, deocamdată, nu există sursa clară de finanţare.
Proiectul de buget al municipiului Braşov urmează să fie supus dezbaterii şi aprobării Consiliului Local, în prealabil, urmând să aibă loc, marţi, o dezbatere publică pe marginea acestuia.
